100 de ani de plimbări prin București în 21 de filme

program și text curatorial realizate de Ana Szel și de Andrei Rus

Aproape o sută de ani din istoria capitalei sunt cuprinși în cele 21 de filme propuse de retrospectivă, căci deși au fost realizate între 1931 și 1981 unele dintre ele includ imagini în mișcare din România finalului de secol al XIX-lea și începutului de secol al XX-lea. Prin intermediul unor filme de ficțiune, documentare de montaj, filme-eseu, buletine de știri, filme coregrafice, filme experimentale ce au în centru Bucureștiul, cele cinci programe încearcă nu doar să restituie un oraș aflat într-un continuu proces de schimbare, în funcție de politicile regimurilor care s-au succedat la conducere, ci și fațete diferite ale acestuia, așa cum s-au reflectat ele, în timp, prin viziunile unor cineaști mai mult sau mai puțin cunoscuți. Cu alte cuvinte, deși fiecare dintre filmele retrospectivei e incitant și din punct de vedere cinematografic, nu acesta a fost principalul criteriu de selecție. Mai important pentru curatori a fost să opteze pentru acele realizări în care Bucureștiul e prezentat în moduri surprinzătoare, din perspective neașteptate sau, uneori, inedite. Și să găsească corespondențe – de mai multe feluri – între filme, din dorința de a le face să dialogheze între ele, la nivel tematic sau formal, evitând astfel ca experiența vizionării să devină monotonă și redundantă. 

Programele sunt împărțite cronologic: primele două includ reprezentări ale Bucureștiului interbelic, pornind de la imaginea devenită, peste decenii, un clișeu al „micului Paris” modern, puternic occidentalizat, dar propunând și îndepărtări de centrul orașului și, implicit, de această simplificare care nu surprinde decât o frântură din realitatea epocii. Dincolo de clădirile moderniste și de curățenia unor străzi afișate constant și cu mândrie de edilii și de politicienii perioadei interbelice, continuă să supraviețuiască – până destul de târziu în era comunistă – mahalalele și maghernițele insalubre. Celelalte trei programe, cuprinzând exclusiv filme realizate în deceniile de comunism, fac deseori referiri la epoca anterioară, fie pentru a evidenția proiectele de modernizare ale Bucureștiului asumate de regimul aflat la conducere, fie – mai rar – pentru a trasa legături cu trecutul prin intermediul unor vechi construcții importante pentru oraș din punct de vedere simbolic. Însă nu de puține ori, ele se concentrează exclusiv asupra prezentului – de la momentul realizării lor -, în mod uzual promovând planurile urbane ale noilor administrații sau, uneori, oarecum surprinzător, chestionând sau chiar criticând unele măsuri și căutând să propună soluții alternative la probleme.

Retrospectiva a fost concepută cu dorința de a le oferi o experiență vie spectatorilor contemporani și în niciun caz pentru a celebra pasiv devenirea, în timp, a unui oraș și pentru a le trezi sentimente de nostalgie după un trecut de multe ori idilizat și supraevaluat de filmele anilor respectivi – din motive lesne de înțeles, dat fiind că majoritatea erau finanțate direct de instituții de stat. Ne-au interesat corespondențele, multiple, cu prezentul și, dacă demersul nostru curatorial se va dovedi cât de cât reușit, sperăm că programele acestea vor da și de gândit celor ce le vor viziona, prezentându-le fie originile posibile ale unor probleme urbanistice, fie chiar eventuale soluții. Pe de alte parte, acestea sunt și filme care ar trebui, sperăm, să delecteze.

Detalii și programul filmelor care vor rula în cadrul UrbanEye Film Festival se regăsesc aici.